Beneficiile Vinetei

Beneficiile consumului de Vinete

Vânăta (sau pătlăgea vânătă) (Solanum melongena) este o specie a genului Solanum, originară din India de sud şi Sri Lanka. Este o plantă anuală, care are o înălţime de 0,4-1,5 m, de obicei spinoasă, cu frunze mari, lobate, lungi de 10–20 cm şi late de 5–10 cm. Floarea este albă spre purpurie, cu o corolă cu cinci lobi şi stamine galbene. Fructul este unul cărnos, cu un diametru de 3 cm la plantele sălbatice (şi mult mai mari la cele cultivate), care conţine numeroase seminţe mici şi moi.
Este o plantă de cultură importantă, crescută pentru fructul ei alb sau violet. A fost cultivată în ţările din Asia de sud şi de est încă din preistorie, dar se pare că a fost cunoscută de către lumea occidentală acum nu mai mult de aproximativ 1500 de ani. Numeroasele denumiri arabe şi nord-americane penru ea, şi lipsa de nume greceşti şi romane antice, arată că a fost transportată prin Marea Mediterană de către arabi la începutul Evului Mediu. Numele ştiinţific de melongena derivă de la o denumire arabă din secolul XVI pentru un fel de vânătă.Plantele care sunt cultivate în Europa şi America de Nord astăzi sunt elongate, ovoidale, lungi de 12–25 cm şi late de 6–9 cm, având coaja violet închis spre indigo. O mai mare varietate în ceea ce priveşte forma, mărimea şi culoarea apare în India şi în alte părţi din Asia. Acolo, plantele cultivate seamănă foarte mult cu ouăle de găină din punct de vedere al mărimii şi al culorii; culoarea poate varia de la alb, la galben, roşu, violet sau indigo. Unele dintre ele sunt colorate în degrade, de la alb la tulpină până la violet aprins sau indigo, chiar negre; de asemenea, există plante total albe.

Vânăta chinezească are o formă de castravete mai îngust şi puţin curbat. Numele de 'plantă ou' datează din anii 1700, când majoritatea europenilor cultivau plantele care erau albe-gălbui şi semănau la formă ş mărime cu un ou de gâscă.Fructul crud nu are un gust prea plăcut, dar atunci când este gătit, devine fraged, obţine o aromă complexă şi o textură interesantă. Sărarea, iar apoi stoarcerea sa ajută la eliminarea aproape totală a gustului amar. Este folositoare pentru bucătărie datorită capacităţii sale de a absorbi o mare parte din grăsimile de gătit, făcând posibilă realizarea unor preparate savuroase. Pulpa fructului este fină; numeroasele seminţe sunt moi şi (ca şi în cazul tomatei) sunt comestibile.
În vinete se află acid chlorogenic, care are proprietăţi anticancerigene, antimicrobiene, antivirale şi contribuie la scăderea colesterolului rău (cel LDL).
- Leguma aceasta aduce organismului aport de minerale precum fier, calciu, cupru şi vitaminele B1 şi B6.
- Conţinutul de fibre este unul dintre marile atu-uri ale vinetelor. Pulpa, dar mai ales coaja aduc organismului un aport considerabil de fibre, necesare unei digestii echilibrate. Având în vedere că majoritatea deficienţelor nutriţionale sau problemelor bacteriene şi cu imunitatea se află în strânsă legatură cu funcţionarea sistemului digestiv, este important să înţelegem de ce e atât de vitală buna funcţionare a aparatului digestiv. O absorbţie propice a nutrienţilor, balansul bacteriilor, felul în care este stocată şi consumată energia în corp, toate acestea depind de o digestie sănătoasă.

Vremea pe 15 zile in Romania

Maxime si cugetari

O colectie de bancuri care te vor face sa razi cu pofta