Beneficiile Catinei

Beneficiile consumului de Catina

Cătina albă, cunoscută īn unele părţi şi sub numele de cătină de rāu sau simplu cătină (nume ştiinţific Hippophaë rhamnoidesL.), este un arbust foarte ramificat şi spinos care creşte în România începând din nisipurile şi pietrişurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri şi tufişuri destul de întinse.
Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar şi ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conţine de două ori mai multă vitamina C decât măceşul şi de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte conţinutul depăşeşte 400–800 mg la 100 g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloză, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpă de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier şi sodiu, uleiuri complexe, etc.

Frunzele sunt întregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenuşie pe faţa superioară şi albicios-argintie pe cea inferioară. Florile, dioice, sunt mici şi apar înaintea frunzelor; cele mascule, sesile, au 2 sepale şi 4 stamine, iar cele femele sunt scurt pediculate şi au 2 sepale. Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de 5–10 mm şi late de 4–8 mm, de culoare verde la început şi galben-portocalie la completa lor maturitate.
Planta creşte până la 2–5 m, are scoarţa brun-închis care se transformă în ritidon brăzdat. Face lujeri anuali solzoşi, cenuşu-argentii, ramuri laterale cu spini numeroşi şi puternici, cu muguri mici, păroşi, cu gust amărui. Frunzele sunt lanceolate, de până la 6 cm lungime, cu nervură mediană evidentă. Face flori unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate în fluorescenţe globulare, iar cele feminine în raceme. Face fructe "false", drupe de 6–8 mm, ovoide, cărnoase, portocalii cu un sâmbure foarte tare. Fructele pot rămâne peste iarnă pe ramuri. Arbustul fructifică 20-25 ani şi lăstăreşte în fiecare an foarte puternic.
Fructul conţine:

substanţă uscată (15-20%)
zaharuri (0,05-0,5%)
acizi organici (1,5-4%)
pectine (0,14-0,5)
polifenoli şi tananţi, flavonoide (1,8%)
celuloză (0,9%)
proteine (1,2%)
ulei deosebit de complex (8-12%)
β-caroten (3,5-10%)
microelemente (dintre care amintim fosforul 194,4 mg% , calciu 211,8 mg%, magneziu 186,1 mg %, potasiu 165,1%, sodiu 2,8 mg%, fier 13,84 mg%)
vitamine liposolubile ( vitamina A <380 mg% , vitamina E 16 mg%, vitamina K, vitamina D 20 mg%)
vitamine hidrosolubile ( vitamina C, vitamina P, vitamina F 8 mg% , vitamina B1-B9 cantitatea lor variază între 360–2500 mg/100g fruct)
18 amino acizi esenţiali
acizi graşi esenţiali (80-90%)

Dintre acizii esenţiali amintim: acidul oleic (1%), acid linoilei (3%), acid pantotenic (1,5%), acid palmitoleic (1%), acid heptadecanoic (1%), acid erucic (1%), acid succinic, acid malic, acid maleiuc, acid ascorbic,α şi β cateron, licopen , criptoxantină, zeaxantină, taraxantină, fitofluină, kantofilă, tocoferoli, fitosteroli, ect. Seminţele mai conţin acizi graşi nesaturaţi ( cu legături duble sau triple) cum ar fi: acidul linoleic şi linolenic.
Frunzele şi scoarţa arbustului are conţinut mai mare de sitosferol şi tocoferol. După cum bine se ştie vitaminele liposolubile sunt instabile în mediu acid, iar vitaminele hidrosolubile sunt instabile în mediu alcalin. Păstrarea acestor vitamine se explică prin existenţa unor membrane unidirecţionale. De aceea majoritarea preparatelor nu au acelaşi conţinut ridicat în vitamine ca fructul în sine.
Se întrebuinţează numai fructele mature (Fructus Hippophaë) atât în stare proaspătă, cât şi uscată; se recoltează imediat după coacerea lor şi până la lăsarea primului ger; în stare crudă au gust acru-astringent. Principii active : vitaminele B1, B2, C, PP, carotenoide, acid folic. Acţiune farmacologică : tonifiant general, datorită complexului vitaminic pe care-l conţine.
Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice în hipo- şi avitaminoze, în anemie şi convalescenţă, cât şi în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Se poate utiliza şi infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi.
Datorită compoziţiei şi prezenţei vitaminelor, fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat şi lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă şi câteva fructe de măceş va rezulta un ceai vitaminizant.
Vinul de cătina poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul vitaminizându-l, având în acelaşi timp şi o acţiune tonică.

Vremea pe 15 zile in Romania

Maxime si cugetari

O colectie de bancuri care te vor face sa razi cu pofta